sunt un pescăruș.

într-un loc pe care nu-l cunosc și care nu vreau să mă cunoască. sunt încă aici dar ciudat, parcă nu mai sunt eu ci alta.

uite-un vapor. și valurile negre, foșnind și mirosind a sare.

„sunt un pescăruș”

oare pescărușii iubesc?

locul ăsta e straniu de pustiu și mă îngroapă nisipul. mă cuprinde o neliniște. oare dacă m-aș îneca? îmi imaginez. probabil că e magnific să fii singur, sub apă, în liniște. și apoi… întuneric.

ce liniște-i aici, departe de oameni. mă mut pe plajă și te iau cu mine. sunt un pescăruș. unul care iubește.