Inventarul oamenilor nefolositori. Trei.

3. Oamenii egoiști care nu recunosc că sunt egoiști, ba chiar au impresia că sunt cei mai buni oameni de pe Terra.

a) Victimizații – Sunt cei care se victimizează întotdeauna și care se așteaptă ca și ceilalți să-i compătimească. Au impresia că toată viața lor nu au făcut decât bine și totuși oamenii sunt atâââât de răi cu ei. Așa că se hotărăsc să schimbe moneda și să fie răi, poate se echilibrează balanța. De fapt ăștia sunt egoiștii adevărați, tocmai pentru că în mintea lor sunt cei mai altruiști oameni cu putință. Deși uneori fac măgării cât China. Într-adevăr, îți ia mult curaj să accepți că ești rău și egoist, nu oricine poate să o facă. Eu am început să văd cât rău sunt capabilă să fac pe de-o parte și cât bine pe de alta. Până la urmă trebuie cu toții să acceptăm că avem o parte rea și una bună, una care face greșeli să alta care le regretă.

b) Care fac bine sau iubesc peste măsură – Suntem de treabă pentru că asta ne face să ne simțim bine. Atunci ne simțim satisfăcuți. Deci facem bine pentru a ne satisface o nevoie. Deci suntem egoiști atunci când facem bine :). Cât se poate de logic. D-apoi oamenii care exagerează atât facerea de bine cât și iubirea de semeni și nu numai? EGOIȘTI peste măsură!

Revenim curând cu mai multe informații :).
Vezi  Inventarul oamenilor nefolositori. Unu. si Inventarul oamenilor nefolositori. Doi.

Inventarul oamenilor nefolositori. Doi.

2. Oamenii care nu au fost educați destul sau și-au pierdut din educație pe drum.

a) Deșteptătorii – Sunt cei care te sună, trezindu-te din somn și apoi te mai țin la telefon doar 3 minute ca să-ți spună ceva foarte important, suficient cât să-ți strice somnul și să te enerveze la culme. Recent m-a sunat o prietenă, fată de treabă de altfel. M-a trezit, i-am spus asta, și-a cerut scuze pentru ca mai apoi să-mi turuie câteva minute despre un subiect total neimportant – un tip, care mai putea aștepta cel puțin două zile. Pe bune, eu când trezesc pe cineva, nu știu cum să -mi cer scuze mai repede și să închid telefonul.

b) X – Mai am un exemplu dar prefer să tac pentru că nu se știe cine citește :).

Ediția de astăzi scurtă, pentru mai multe informații reveniți mâine :).
Vezi Inventarul oamenilor nefolositori. Unu.

Inventarul oamenilor nefolositori. Unu.

Te-au enervat vreodată oamenii care se încadrează într-un anumit tipar? Dacă da, în care? Spre exemplu, pe mine m-au enervat întotdeauna oamenii care nu mi-au răspuns la salut. Și prefăcuții, asta pentru că se pare că am o abilitate specială de a-i descoperi. În următoarele zile/săptămâni, totul depinzând de doamna Lene, voi scrie despre oamenii care mie mi se par total nefolositori într-o societate atât de evoluată precum cea în care trăim astăzi :). Accept și alte propuneri.

1. Oamenii stresanți.

a) Sufocanții – Sunt aceia care te sufocă deși par că vor să te ajute. Care îți spun de 37 de ori să servești o prăjitură de casă care pare de piatră. Sau se consumă inutil pentru lucruri deja întâmplate. „Trebuia să mănânci și roșii. Și brânză, aveam și brânză”. „De ce nu ai mâncat ouăle fierte?” „De ce nu ți-ai luat ceva mai gros? Știai că la noi e frig.”

Oamenii sufocanți sunt cei care te sună de câteva ori pe zi sau la care propozițiile încep cu „de ce” și se termină cu semnul întrebării. Și răspunsul tău e întotdeauna: „Pentru că n-am avut chef, de aia!”

b) Stresanții – Sunt aceia care te țin ore întregi la telefon, fără să-ți spună de fapt nimic și cei care se stresează inutil, stresându-te și pe tine pentru motive absolut banale.

I’ll keep you updated. Hopefully :).

Dacă mi-ar oferi o bucată de timp…

Mă simt ca în poezia asta. Și nu mai am nevoie de nimic decât de timp. Am ajuns la concluzia că m-am implicat în mult prea multe lucruri și că nu pot să duc toate responsabilitățile la sfârșit. Decât cu foarte multă muncă și nopți nedormite.

În ultima vreme nu mai recunosc omul care îmi apare în oglindă. Și nu știu ce poate să fie atât de schimbat la el. Are același păr lung și aceiași ochi verzi-căprui. Și se pare că mi-a crescut o abilitate specială în piept. Cu care simt tot ce nu e drept sau ce e rău.

Uneori abilitatea asta mă face să mă simt atât de mică pentru că îmi arată propria răutate. În ultimul timp am devenit un om foarte rău!

Sesiunea 2 se numea „Where am I right now? My fears regarding my future”. Temerea mea legată de viitor? Că nu voi avea destul timp

Finlanda sau Danemarca?

În ultimul timp i-am tot ajutat pe ceilalți să găsească răspunsuri la întrebări existențiale gen „Eu ce vreau să mă fac atunci când sunt mare?” sau „Ce vreau să fac cu viața mea?”. Și nu o să mint, întrebările ăstea m-au pus și pe mine pe gânduri. Unde, când, cum, dacă acum sau mai târziu și de ce sunt întrebări care m-au tot bântuit zilele acestea.

Și acum întrebarea nu mai e dacă da sau nu ci dacă e Finlanda sau Danemarca? M-am hotărât să aplic ori la Business Academy Copenhagen North ori la HAMK University of Applied Sciences. Și cum cei de la EDMUNDO sunt atât de drăguți, ar trebui să mă hotărăsc cât de curând, pentru a nu-i încurca. Puteți să-mi dați un sfat?

Finlanda sau Danemarca?

P.S. Dacă mai vrea cineva să aplice, recomand cu drag EDMUNDO. Pus că DL de aplicare sunt, în general, până prin 15 Februarie, deci mai e timp :).

Intens.

Dumnezeule, prima lună din Ianuarie o să treacă atât de repede și va lăsa atâtea urme… Nu îmi vine să cred că am trecut de mult de 1 Ianuarie, o zi liniștită și plină de pace. Ce norocoasă sunt și ce viață frumoasă am! Ce oameni frumoși în jur și ce mândră sunt de ei!

More to come după groaznica zi de 19 Ianuarie, cand am 2 deadline-uri. V-am scris ca să știți că mă gândesc la voi… Și ca să nu uitați de mine!

P.S. Tudor, poți să-mi aduci aminte joi să sun la parașutiști din nou : ))?

>:D<

B.

Retrospectiva grozavă și ușor sentimentală a celor 20 de ani de viață.

Să fim de la început înțeleși: adjectivul „grozavă” își găsește locul în titlu numai și numai datorită asemănării cu „a se grozăvi”=a face pe grozavul. Pentru că postarea asta miroase a iubire de sine peste limita admisă. Dar mă veți înțelege voi cândva, dragii mei :).

Astăzi, după multe luni de amânare, Scorpia își redactează CV-ul. Și e uimită de mulțimea lucrurilor pe care le-a realizat în cei 20 de ani de viață. Printre numeroase diplome (39, mai exact), badge-uri (17 la număr), brățări (4), fotografii, grupuri pe yahoo/gmail, foldere sortate alfabetic în Pisi, astăzi a găsit multe și magnifice amintiri.

Păi cum să nu-mi aduc aminte cu drag de diploma denumită „Cel mai fidel cititor”, primită în fragedă pruncie? Sau de badge-ul cu numele lui (grozav personaj)? De brățara de la Peninsula ce să mai zic? Sau despre toate conferințele și plimbările prin țară și nu numai? Trebuie să concluzionez că am trăit o viață interesantă și intensă :).

Și 2010 a fost de departe cel mai frumos an posibil. Un an căruia i-am atătat atât de multe lucruri… Cum să spere, cum să zâmbească, să se ascundă și să iubească, i-am arătat cum să crească frumos și complex dar și cum să învețe din greșeli. Și eu am învățat cum să deslușesc fraza „La cât de multe trăiești, la sfârșit nu îți mai pasă dacă iei diplomă sau nu”.  De 20 de ani trăiesc, e aproape o veșnicie :).

La sfârșitul lui 2009 dorința mea a fost să mă plimb prin țară. Și așa am făcut. La sfârșit de 2010 mi-am pus în gând să plec în cât mai multe țări. Și așa am să fac.

Păi, „Bine ai venit, 2011” și „Rămâi cu bine, 2010”, anul meu de suflet. Un an care m-a învățat atâtea…

Notă: Aș putea să scriu un eseu de cel puțin 10.000 de cuvinte despre cei 20 de ani ai mei. Dar ar avea vreun rost? Cine ar înțelege ceva, în afară de Scorpia însăși?

MGMT – Kids

2011 e anul meu. Am zis!

Acum m-a lovit. Acum, când am creat un nou folder în Pisi cu numele „2011”, care s-a așezat cuminte sub cel numit 2010. Am început o nouă viață, la fel de roșie ca unghiile mele. 2011 o să fie cel mai frumos an al vieții mele. Și cum la sfârșit de 2010 m-am apucat de evaluări și planificări, știu sigur că în 2011 o să fac următoarele lucruri:

  • voi călători în cel puțin 3 țări
  • (dacă mă las de lene și se lasă și ea de mine) o să aplic la Universitatea din Copenhaga până pe 15 Martie
  • dacă sunt acceptată în Iulie mă mut în Danemarca 🙂
  • (dacă nu mă las de lene și nici ea de mine) voi aplica pe poziția de Regional Coach (vai cum îmi tresaltă inima de fericire)
  • mă înscriu la Parașutism -> sar cu parașuta
  • o să fiu pe rând Faci, Conference Manager, Coach, Mentor
  • voi face câteva experimente îndelung premeditate
  • o să fac bani

Mai am câteva însă le țin pentru mine :). Dacă aveți nevoie de ajuor în elaborarea planurilor voastre de viitor, apelați cu încredere la Scorpie, care vă va oferi cele mai bune unelte existente :).